În primul rând, de azi scriu cu diacritice. Aşa mi-a venit mie.
Trăiesc o poveste de dragoste complexa. Ne-am cunoscut ciudat, am avut o primă întâlnire ciudata. Totul e atât de ciudat încât e minunat. Prima întâlnire s-a petrecut la KFC, la Romană, acolo. Ne cunoşteam destul de bine de pe mess, deci am avut multe subiecte de discutat. Şi, totuşi, simţeam că ceva nu e în regulă. Nu simţeam acel "ceva". Din câte am observat, el simţea. Acasă am vorbit la fel de mult pe mess. Totul era ok, doar că nu mai era misterul ăla. Ţin să precizez că înainte să ne întâlnim nu vazusem decât o poză cu el. Era.. delicios în realitate.:D
A doua întâlnire a fost altfel. Ne-am ţinut de mână, prin corpul meu treceau mii de fiori.. Era deosebit totul. Sar peste detalii. :))
Încep, uşor-uşor, să cred în iubire. Pentru că nu am mai vorbit cu el de acum 2 ore şi mi-e dor de vocea lui. Şi sunt conştientă că nu ne mai vedem până miercuri şi I could kill someone, aşa de rău mă simt.
Nu credeam că EU voi simţi vreodată aşa ceva. Mă gândesc doar la el, ascult formaţiile lui preferate (Vama, Praf în ochi etc.) şi zâmbesc tâmp. Am până şi status de dragoste pe mess, atât de penibila m-a facut this man.
Kelly Family - fell in love with an alien
Asculta mai multe audio Muzica »
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu