duminică, noiembrie 30, 2008

Speranţă.

Îmi tot spun că trebuie să-l uit, că nu merită, că sunt atât de tristă din cauza lui. Însă astăzi am citit un post şi comentariile de la el. Şi mi-am dat seama de ceva.
Îl iubesc, nu pot nega asta. Îl iubesc aşa cum este el, cu defecte şi cu personalitatea lui ciudată. Pur şi simplu, pentru el simt ceva ce n-am mai simţit niciodata. Am încetat să mă mint şi să mă prefac de ceva vreme. În ochii mei, el este perfect pentru mine, poate nu e aşa. Poate nu ne potrivim deloc, poate horoscopul nu ne vrea împreuna. Nu-mi pasă. Pentru mine el este perfect. O să cred asta până la proba contrară. :)) Deja mă simt mai bine.

*trebuie să fac lista cu ce vreau de Crăciun, material mă refer, nu ca postul de mai jos.=))*

Un comentariu:

Annoying Bug spunea...

Stiu. Cs stia deja. Ei, acum avem alte probleme. =))
Deci femeie, eu inca ma gandesc ce sa-mi scriu pe tricou..=)) Si stai linistita, stie mama ce inseamna alupigus, si n-o sa zica nimic de alegerea facuta de tine.=))
Ma gandeam sa scriu "Eu sunt CS si stiu tot, Tu nimic nu stii si-o iei in bot."=))

:-?=))